Hawkish vs. Dovish: Diferențe între politicile monetare

Notă editorială: Deși aderăm la o integritate editorială strictă, această postare poate conține referințe la produse ale partenerilor noștri. Iată o explicație pentru Cum facem bani. Niciuna dintre datele și informațiile de pe această pagină web nu constituie consultanță de investiții în conformitate cu Disclaimer-ul nostru.

Diferențele dintre politicile monetare:

Politica monetară Hawkish se concentrează pe controlul inflației prin creșterea ratelor dobânzilor și restrângerea ofertei de bani, adesea cu prețul încetinirii creșterii economice.
Politica monetară Dovish prioritizează creșterea economică și reducerea șomajului prin scăderea ratelor dobânzilor și extinderea ofertei de bani.

Imaginați-vă două păsări care se învârt una în jurul celeilalte — una îndrăzneață și agresivă, cealaltă precaută și măsurată. Acești termeni, "hawkish" și "dovish," sunt mai mult decât metafore; ele reprezintă abordări fundamentale în politica monetară care afectează economiile globale. Înțelegerea acestor termeni este crucială pentru traderi și investitori atunci când participă la piețele financiare.

Ce semnifică termenii hawkish și dovish?

Comparație între Dovish și Hawkish
Aspect	Hawkish	Dovish
Focalizare	Controlul inflației	Stimularea creșterii economice
Ratele dobânzii	Creșterea ratelor dobânzii	Scăderea ratelor dobânzii
Acțiune de politică	Politica monetară strictă	Politica monetară relaxată
Impact economic	Încetinește creșterea economică, controlează inflația	Stimulează creșterea, riscuri mai ridicate de inflație
Percepția pieței	Pesimist pentru piețele de acțiuni	Optimist pentru piețele de acțiuni
Inflația vs. Ocuparea forței de muncă	Prioritizează controlul inflației	Prioritizează ocuparea forței de muncă și creșterea
Exemple de acțiuni	Creșterea ratelor dobânzii, reducerea achizițiilor de obligațiuni	Reducerea ratelor dobânzii, creșterea achizițiilor de obligațiuni

Hawkish și dovish descriu pozițiile pe care le adoptă băncile centrale în gestionarea ratelor dobânzilor și a masei monetare. Acești termeni au devenit esențiali pentru înțelegerea politicii monetare.

Hawkish. O abordare hawkish se concentrează pe controlul inflației. Băncile centrale cu această abordare prioritizează creșterea ratelor dobânzilor pentru a reduce inflația excesivă, chiar dacă asta înseamnă încetinirea creșterii economice. Hawks consideră că menținerea unei inflații scăzute este esențială pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Dovish. În contrast, o abordare dovish este mai permisivă față de inflație. Doves prioritizează creșterea economică și crearea de locuri de muncă, susținând scăderea ratelor dobânzilor pentru a stimula împrumuturile și investițiile. Ei acceptă o inflație mai ridicată dacă susține obiective economice mai largi.

Care sunt diferențele dintre politicile monetare hawkish și dovish?

Înțelegerea diferențelor dintre politicile monetare hawkish și dovish poate ajuta la înțelegerea modului în care băncile centrale influențează rezultatele economice.

Politica monetară Hawkish

Concentrați-vă. Politica Hawkish este centrată pe controlul inflației. Băncile centrale care adoptă această poziție prioritizează menținerea unor niveluri scăzute ale inflației pentru a asigura stabilitatea economică. De exemplu, decizia U.S. Federal Reserve de a crește agresiv ratele dobânzilor în 2022 a fost o mișcare hawkish menită să reducă inflația, care a atins un maxim de 40 de ani de 9,1% în iunie 2022.
Ratele dobânzilor. O poziție hawkish implică de obicei creșterea ratei dobânzilor. Ratele dobânzilor mai mari fac împrumuturile mai scumpe, ceea ce reduce cheltuielile și investițiile, ajutând la răcirea economiei și controlul inflației.
Înăsprirea masei monetare. Politicile Hawkish pot include reducerea masei monetare prin măsuri precum vânzarea de titluri de stat. Acest lucru ajută la limitarea disponibilității creditului, controlând astfel inflația.
Impact economic. Deși politicile hawkish sunt eficiente în controlul inflației, ele pot, de asemenea, încetini creșterea economică. Ratele mai mari ale dobânzilor pot duce la o reducere a cheltuielilor consumatorilor și a investițiilor de afaceri, ceea ce ar putea crește șomajul pe termen scurt.

Exemplu. La începutul anilor 1980, Rezerva Federală a SUA, sub conducerea președintelui Paul Volcker, a implementat o politică strictă prin creșterea ratelor dobânzii la aproape 20% pentru a combate inflația de două cifre. Deși a avut succes în reducerea inflației, politica a condus și la o recesiune severă.

Politica monetară Dovish

Concentrare. Politica Dovish se concentrează pe stimularea creșterii economice și reducerea șomajului. Băncile centrale cu o atitudine Dovish sunt mai tolerante față de inflație dacă susține obiectivele economice mai largi.
Rate ale dobânzii. O atitudine Dovish implică reducerea ratelor dobânzilor pentru a încuraja împrumuturile și cheltuielile. Ratele mai scăzute reduc costul creditului, stimulând investițiile și cheltuielile de consum.
Extinderea masei monetare. Politicile Dovish pot include creșterea masei monetare prin acțiuni cum ar fi cumpărarea de titluri guvernamentale sau reducerea cerințelor de rezervă pentru bănci. Acest lucru face mai mult credit disponibil, stimulând activitatea economică.
Impact economic. Politicile Dovish sunt concepute pentru a promova creșterea economică și a reduce șomajul. Cu toate acestea, dacă nu sunt gestionate cu atenție, ele pot duce la o inflație mai mare.

Exemplu. După criza financiară globală din 2008, Rezerva Federală din Statele Unite a adoptat o politică monetară relaxată pentru a sprijini redresarea economică. Fed a redus ratele dobânzilor la aproape zero și a implementat mai multe runde de relaxare cantitativă (QE), achiziționând cantități mari de obligațiuni guvernamentale și titluri de valoare garantate cu ipoteci pentru a crește oferta de bani. Această abordare relaxată a ajutat la stabilizarea economiei, reducerea șomajului de la un vârf de 10% în 2009 la sub 5% până în 2016 și stimularea creșterii economice. Cu toate acestea, a dus și la preocupări legate de potențiala inflație pe termen lung și de instabilitatea financiară din cauza ratelor de dobândă scăzute prelungite.

Ce este o politică monetară?

Politica monetară se referă la acțiunile întreprinse de o bancă centrală pentru a controla oferta de bani, a gestiona ratele dobânzilor și a atinge obiective macroeconomice precum stabilitatea prețurilor, ocuparea deplină a forței de muncă și creșterea economică. Este unul dintre principalele instrumente folosite pentru a influența condițiile economice ale unei țări.

Instrumentele cheie ale politicii monetare includ:

Ratele dobânzilor. Băncile centrale ajustează ratele dobânzilor pe termen scurt pentru a influența costul împrumuturilor și al cheltuielilor. De exemplu, Rezerva Federală în SUA folosește rata fondurilor federale pentru a gestiona activitatea economică.
Operațiuni de piață deschisă. Aceasta implică cumpărarea sau vânzarea de titluri de stat pentru a reglementa oferta de bani. Când băncile centrale cumpără titluri de valoare, ele injectează lichiditate în economie; când vând, o retrag.
Cerinte de rezervă. Prin stabilirea rezervelor minime pe care băncile trebuie să le mențină, băncile centrale controlează cât de mult bani pot împrumuta băncile, influențând disponibilitatea creditului în general.
Easing cantitativ (QE). În situațiile în care ratele dobânzilor sunt deja scăzute, băncile centrale pot recurge la QE prin achiziționarea de titluri de valoare pe termen lung pentru a injecta bani direct în economie. Banca Centrală Europeană a folosit QE pe scară largă în timpul anilor 2010 pentru a combate inflația scăzută și pentru a stimula creșterea economică.

Cum influențează politica monetară strategiile de tranzacționare

Schimbările în politica monetară, cum ar fi modificările ratelor dobânzilor sau programele de achiziție derulate de băncile centrale, pot modela piața în moduri pe care comercianții inteligenți le pot folosi în avantajul lor. Dacă abia începi acum, încearcă să înțelegi cum afectează schimbările ratelor dobânzilor diferite sectoare. De exemplu, atunci când băncile centrale vorbesc despre creșterea ratelor, acest lucru înseamnă adesea vești bune pentru bănci și companii industriale. Cu toate acestea, când vorbesc despre reducerea ratelor, este de obicei mai bine să te concentrezi pe companiile de utilități sau alimentare. Ține cont de acest aspect atunci când îți planifici tranzacțiile în jurul actualizărilor de politică pentru a profita cât mai mult de aceste schimbări sectoriale.

De asemenea, acordă atenție indiciilor pe care le oferă bancherii centrali înainte de mișcările mari de politică. Ei împărtășesc adesea indicii în discursurile lor sau mici ajustări ale politicii care pot indica schimbări mai mari. Configurați notificări pentru discursurile figurilor cheie de la bancă și încercați să analizați tonul anunțurilor lor pentru a prezice stările de spirit ale pieței înainte ca acestea să devină clare pentru toată lumea. Această strategie îți permite să ajustezi tranzacțiile devreme, punându-te înaintea celor care doar reacționează la știrile oficiale.

Rezumat

Politicile monetare, fie că sunt hawkish sau dovish, sunt instrumente puternice care modelează peisajul economic. Pentru traderi și investitori, înțelegerea acestor politici este esențială pentru a înțelege eficient condițiile pieței. Politicile Hawkish prioritizează controlul inflației, ducând adesea la rate ale dobânzii mai ridicate și condiții monetare mai stricte, în timp ce politicile dovish se concentrează pe stimularea creșterii economice prin rate ale dobânzii mai scăzute și creșterea lichidității. Prin înțelegerea și adaptarea la aceste schimbări, traderii pot lua decizii strategice care se aliniază cu tendințele economice mai largi, protejându-și investițiile și valorificând oportunitățile.

Întrebări frecvente

Ce determină o bancă centrală să adopte o politică hawkish?

Băncile centrale adoptă de obicei o politică hawkish atunci când inflația crește rapid și există nevoie să se răcească economia pentru a preveni supraîncălzirea acesteia.

Când ar prefera o bancă centrală o poziție dovish?

O bancă centrală ar putea prefera o poziție dovish în perioadele de recesiune economică, când șomajul este ridicat și creșterea economică este lentă. Reducerea ratelor dobânzii poate stimula cheltuielile și investițiile.

Poate o bancă centrală să treacă între politici hawkish și dovish?

Da, băncile centrale adesea trec de la politici restrictive la politici permisive, în funcție de condițiile economice în schimbare. De exemplu, ar putea adopta o poziție permisivă în timpul unei recesiuni și să treacă la o poziție restrictivă pe măsură ce economia își revine.

Cum afectează politicile restrictive și permisive piața de acțiuni?

politicile pot duce la scăderea prețurilor acțiunilor, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor cresc costurile de împrumut. În schimb, politicile permisive adesea stimulează piețele de acțiuni prin ieftinirea împrumuturilor și încurajarea investițiilor.

Echipa care a lucrat la acest articol

Andrey Mastykin este un experimentat autor, editor și strateg de conținut, care colaborează cu Traders Union din 2020. În calitate de editor, este riguros cu verificarea și asigurarea acurateței tuturor informațiilor publicate pe platforma Traders Union. Andrey se concentrează pe educarea cititorilor despre potențialele recompense și riscuri implicate în tranzacționarea pe piețele financiare.

El este de părere că investiția pasivă este o strategie mai potrivită pentru majoritatea persoanelor. Multor cititori le place abordarea conservatoare a lui Andrey și concentrarea pe managementul riscurilor, ceea ce îl face o sursă de încredere privind informații financiare.

În plus, Andrey este membru al Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina (carnet de membru nr. 4574, certificat internațional UKR4492).

Aflați mai multe despre politicile noastre editoriale

Forex Dumnezeu

Termenul informal "Zeii Forex" se referă la comercianți de mare succes și renumiți, cum ar fi George Soros, Bruce Kovner și Paul Tudor Jones, care au demonstrat abilități excepționale și profitabilitate pe piețele Forex.

CFD

CFD este un contract între un investitor/comerciant și vânzător, care demonstrează că traderul va trebui să plătească vânzătorului diferența de preț dintre valoarea curentă a activului și valoarea acestuia la momentul încheierii contractului.

Investitor

Un investitor este o persoană care investește bani într-un activ cu speranța că valoarea acestuia se va aprecia în viitor. Activul poate fi orice, inclusiv obligațiuni, obligațiuni negarantate, fonduri mutuale, acțiuni, aur, argint, fonduri tranzacționate la bursă (ETF) și proprietăți imobiliare.

Broker

Un broker este o entitate juridică sau o persoană fizică care acționează ca intermediar atunci când efectuează tranzacții pe piețele financiare. Investitorii privați nu pot tranzacționa fără un broker, deoarece numai brokerii pot efectua tranzacții pe burse.

Scalping

Scalping-ul în tranzacționare este o strategie prin care comercianții urmăresc să obțină profituri mici și rapide prin executarea a numeroase tranzacții pe termen scurt în câteva secunde sau minute, valorificând fluctuațiile minore ale prețurilor.