Protejarea Bitcoin sau confiscarea proprietății private: Ce se află în spatele propunerii lui Jameson Lopp

CTO de Casa Jameson Lopp, împreună cu alți cinci dezvoltatori, a prezentat o propunere care ar putea remodela nu numai arhitectura Bitcoin, dar, de asemenea, noțiunea de lungă durată de adrese vechi de neatins. Ideea: interzicerea tranzacțiilor din mai multe tipuri de adrese învechite și "înghețarea" efectivă a unei părți din oferta Bitcoin stocată pe acestea. Printre fondurile afectate s-ar putea afla până la 25% din toate BTC în circulație - inclusiv cele 1 milion de bitcoini despre care se crede că îi aparțin lui Satoshi Nakamoto.

Scopul oficial al inițiativei este de a proteja rețeaua de potențialele atacuri ale calculatorului cuantic. Cu toate acestea, declarația lui Lopp - "Dacă nu vă actualizați adresa, vă veți pierde banii" - deschide ușa unei dezbateri mult mai profunde: are comunitatea dreptul să intervină asupra monedelor care nu s-au mișcat de peste un deceniu, chiar dacă proprietarii lor rămân tăcuți?

Coduri care nu îmbătrânesc bine?

În proiectul său recent de BIP, Lopp subliniază faptul că multe adrese Bitcoin timpurii - inclusiv formatele P2PK și P2PKH - se bazează pe metode criptografice care ar putea deveni vulnerabile la atacuri cuantice în viitor. Acestea includ algoritmul de semnătură digitală ECDSA, care securizează cheile private, și SHA-256, utilizat pentru validarea tranzacțiilor.

Loading...

Teoretic, un computer cuantic care rulează algoritmul lui Shor ar putea deriva o cheie privată dintr-o cheie publică cunoscută - făcând posibilă deblocarea fondurilor care nu au fost niciodată mișcate. Aceasta include portofelele legendare Satoshi, ale căror adrese au fost identificate, dar au rămas neatinse din 2010. conform unei cercetări realizate de Deloitte, aproximativ 25 % din toate BTC sunt deținute la adrese care ar putea fi compromise dacă informatica cuantică ar avansa semnificativ. Această preocupare se află la baza propunerii lui Lopp: restricționarea tranzacțiilor la astfel de adrese și transformarea treptată, în următorii cinci ani, a monedelor de pe aceste adrese în monede necheltuite.

Securitate sau interferență?

Propunerea prezintă mecanismul ca pe un "stimulent privat" - în esență, dacă nu doriți să pierdeți accesul la monedele dumneavoastră, mutați-le la o adresă securizată post-quantum. Dar această logică presupune că proprietarul este încă activ în rețea, are cunoștințele tehnice necesare și este dispus să interacționeze. În cazul portofelelor pierdute, acest lucru pur și simplu nu este posibil. Prin urmare, normele propuse ar echivala cu înghețarea activelor altei persoane fără consimțământul sau implicarea acesteia.

Situația este și mai controversată când vine vorba de Satoshi Nakamoto. Cei aproximativ 1 milion de BTC ai săi nu au fost niciodată mutați, dar rămân vizibili publicului datorită adreselor moștenite care pot fi urmărite. La prețurile actuale, acestea valorează peste 118 miliarde de dolari - suficient pentru a-l plasa pe creatorul Bitcoin printre cele mai bogate zece persoane de pe planetă. Și tocmai aceste monede sunt cele pe care propunerea încearcă să le "pună în carantină" timp de cinci ani - fără nicio dovadă că proprietarul lor este în viață.

Loading...

Deși încadrată ca măsură de securitate, această intervenție ridică întrebări fundamentale cu privire la principiul de bază al Bitcoin: "Nu cheile tale, nu monedele tale". Dacă cheia privată nu s-a schimbat, dar comunitatea decide că fondurile nu mai pot fi cheltuite - mai poate sistemul să pretindă că este cu adevărat descentralizat?

Panică cuantică - prea devreme?

În ciuda unor previziuni alarmiste, majoritatea experților sunt de acord că actualele calculatoare cuantice nu sunt nici pe departe capabile să spargă ECDSA sau SHA-256. Prototipurile actuale suferă de instabilitate, putere de calcul limitată și rate de eroare ridicate. Consensul predominant sugerează că va fi nevoie de cel puțin încă un deceniu înainte ca acestea să reprezinte o amenințare reală.

Totuși, personalități precum Lopp susțin că pregătirea proactivă este esențială. În luna mai, el a subliniat faptul că sistemele de semnătură rezistente la cuantică tind să fie mult mai mari - o potențială povară pentru scalabilitatea blockchain. De asemenea, el a subliniat faptul că cheile publice ale adreselor tradiționale sunt deja expuse, ceea ce le face vulnerabile în mod inerent.

Cine are de câștigat - și unde duce acest lucru?

Deși propunerea BIP este prezentată ca o măsură de protecție, implicațiile sale ar putea ajunge mult dincolo de garanțiile tehnice. De fapt, aceasta conferă comunității Bitcoin autoritatea de a decide care monede sunt "suficient de sigure" pentru a rămâne în circulație. Acest lucru creează un precedent potențial periculos: monedele ar putea fi restricționate sau marcate fără nicio încălcare sau încălcare a consensului - doar din cauza riscului viitor perceput.

Trebuie luată în considerare și dimensiunea pieței. Dacă monedele vechi sunt considerate necheltuite, oferta de BTC în circulație se reduce efectiv. Acest lucru ar putea afecta lichiditatea, stabilirea prețurilor și încrederea investitorilor pe termen lung. Pe de altă parte, înghețarea portofelelor inactive - în special a celor cu profil înalt - poate elimina incertitudinea persistentă și reduce temerile legate de prăbușirile bruște ale pieței.

Etica post-cuantică

Bitcoin a fost conceput ca o rețea în care nimic nu poate fi schimbat fără acordul fiecărui nod. Acesta este motivul pentru care chiar și cele mai mici modificări ale protocolului necesită adesea ani de dezbateri și coordonare. Dar BIP al lui Lopp nu este doar o actualizare tehnică - este vorba despre redefinirea persoanelor care au acces la o parte din oferta de BTC. Chiar dacă este determinată de preocupări legate de securitate, aceasta marchează o schimbare către un proces decizional centralizat.

Acesta este motivul pentru care adevărata discuție nu este doar despre criptografie, algoritmi sau descoperiri teoretice în domeniul calculului cuantic. Întrebarea principală este: cine decide ce este considerat sigur și ce nu?

Și, mai important: ar putea deveni acest moment punctul fără întoarcere pentru viziunea descentralizată pe care Satoshi a întruchipat-o cândva?