Cine vrea Bitcoin-ul lui Satoshi Nakamoto și de ce este riscant

Disputele privind Bitcoin-ul lui Satoshi Nakamoto au reizbucnit în comunitatea Bitcoin. Unii consideră că aceste monede ar putea deveni o problemă pentru rețea în viitor, în timp ce alții sunt convinși că orice intervenție asupra lor ar distruge însăși ideea de Bitcoin. Vă explicăm cine dorește să deblocheze activele creatorului primei criptomonede și de ce acest lucru nu ar trebui făcut.

De ce monedele lui Satoshi au devenit din nou subiect de dezbatere

Satoshi Nakamoto, creatorul Bitcoin, ar putea deține aproximativ 1,1 milioane de BTC. Nu este vorba de un singur portofel, ci de multe adrese vechi care au apărut în primii ani de existență ai rețelei. Multe dintre ele dețin 50 de BTC — aceasta era recompensa pentru minarea unui bloc în 2009.

Potrivit Arkham Intelligence, acestea sunt active în valoare de zeci de miliarde de dolari care nu au fost niciodată mișcate. Orice mișcare din aceste adrese ar deveni imediat un eveniment pentru întreaga piață: traderii ar începe să se aștepte la o vânzare, analiștii ar căuta urme ale lui Satoshi, iar membrii comunității s-ar certa asupra a ceea ce înseamnă acest lucru pentru Bitcoin.

Estimarea de 1,1 milioane de BTC nu a venit din presupuneri. În 2013, cercetătorul Sergio Demian Lerner a descris așa-numitul „Patoshi Pattern” — o „amprentă” distinctivă din perioada de început a mineritului Bitcoin. Folosind acest model, el a identificat un grup de blocuri care au fost probabil minate de un singur miner. Mulți cred că acel miner era Satoshi Nakamoto.

Aceste monede au revenit în centrul atenției din mai multe motive. Primul este dezvoltarea computerelor cuantice. Unele adrese Bitcoin vechi ar putea deveni mai vulnerabile în viitor dacă computerele cuantice vor învăța să spargă criptografia actuală. Al doilea motiv îl reprezintă noile proiecte și forking-urile care propun propriile modalități de a decide soarta monedelor lui Satoshi. Să analizăm fiecare dintre acestea mai în detaliu.

De la amenințarea cuantică la eCash

În aprilie, un grup de dezvoltatori condus de Jameson Lopp a propus BIP-361 — un plan de a trece Bitcoin la protecție post-cuantică. Conform propunerii, adresele vechi vulnerabile ar fi mai întâi închise pentru noi transferuri și apoi dezactivate efectiv. În practică, acest lucru ar însemna înghețarea monedelor care nu au fost mutate la adrese noi la timp.

Vezi postarea pe X Se încarcă...

Tweetul a fost șters de autor.

Dar noi am salvat totul 🙂.

Monedele lui Satoshi ar putea intra sub incidența acestui scenariu. Ele nu au fost mutate încă din primii ani ai Bitcoin, așa că nimeni nu știe dacă proprietarul mai are acces la chei sau dacă va putea muta activele către adrese noi. Susținătorii BIP-361 spun că acest lucru este necesar pentru a proteja rețeaua: dacă computerele cuantice vor deveni capabile să spargă criptografia veche, astfel de adrese ar putea deveni ținte pentru atacuri.

Un alt exemplu controversat este hard fork-ul eCash propus de dezvoltatorul Bitcoin Paul Sztorc. El dorește să lanseze o nouă rețea în august 2026 și să crediteze deținătorii de BTC cu noi monede eCash la un raport de 1:1. Dar pentru monedele care se presupune că aparțin lui Satoshi, el a propus o regulă diferită: din aproximativ 1,1 milioane de eCash, 600.000 ar fi creditate lui Satoshi, în timp ce alte 500.000 ar fi direcționate către dezvoltarea noului ecosistem.

Vezi postarea pe X Se încarcă...

Tweetul a fost șters de autor.

Dar noi am salvat totul 🙂.

Sztorc spune că nimeni nu va confisca Bitcoin-ul real al lui Satoshi, deoarece este vorba doar de distribuirea monedelor într-un nou blockchain.

De ce monedele lui Satoshi nu ar trebui atinse

Principalul argument împotriva oricărei acțiuni care implică monedele lui Satoshi este dreptul de proprietate. Bitcoin nu are un administrator care să poată îngheța un portofel, să anuleze monede sau să decidă că un proprietar „nu le-a folosit de prea mult timp”. Dacă o persoană deține cheile private, monedele îi aparțin. Dacă nu există chei, nimeni nu ar trebui să aibă dreptul de a gestiona acele active în numele proprietarului.

Acesta este motivul pentru care mulți membri ai comunității se opun cu tărie unor astfel de idei. De exemplu, Alex Thorn, directorul de cercetare al Galaxy Digital, spune că există un principiu comun în rândul dezvoltatorilor și susținătorilor Bitcoin: monedele lui Satoshi nu ar trebui atinse. Potrivit lui, problema nu este doar securitatea, ci și faptul că interferarea cu aceste active ar dăuna Bitcoin ca rețea monetară neutră.

Vezi postarea pe X Se încarcă...

Tweetul a fost șters de autor.

Dar noi am salvat totul 🙂.

Pericolul constă și în precedentul creat. Astăzi, se poate spune că monedele lui Satoshi sunt prea vechi, prea mari sau prea periculoase pentru piață. Mâine, aceleași argumente ar putea fi aplicate altor portofele: pierdute, inactive, mari sau pur și simplu incomode pentru o parte a comunității. În acest caz, Bitcoin ar începe să semene cu sistemul financiar tradițional, unde accesul la bani depinde nu doar de chei, ci și de deciziile altor persoane.

Amenințarea cuantică nu poate fi ignorată. Dar ea poate fi abordată fără o intervenție forțată: prin noi tipuri de adrese, instrumente post-cuantice și mutarea voluntară a fondurilor de către utilizatori activi, burse și custodi. Dacă rețeaua începe să încalce drepturile de proprietate în numele securității, riscă să piardă chiar motivul pentru care a fost creat Bitcoin.

Acesta este miezul disputei. Pentru unii, monedele lui Satoshi reprezintă o potențială problemă tehnică care trebuie rezolvată din timp. Pentru alții, ele reprezintă o încercare a principiului de bază al Bitcoin. De aceea, pentru mulți entuziaști ai Bitcoin, aceste monede ar trebui să rămână acolo unde au fost în ultimii 15 ani — adânc în blockchain.