Pavlo Kot

Q-Day pentru BTC: ce se întâmplă dacă un computer cuantic sparge Bitcoin?

Q-Day pentru BTC: ce se întâmplă dacă un computer cuantic sparge Bitcoin?
Bitcoin se confruntă cu o potențială amenințare din partea calculului cuantic

​Cheile publice pentru peste 6 milioane de BTC au fost deja expuse, ceea ce face ca aceste monede să fie potențial vulnerabile. Un computer cuantic suficient de puternic ar putea, teoretic, să derive cheile private corespunzătoare, punând în pericol sute de miliarde de dolari. Ce s-ar întâmpla cu Bitcoin dacă o astfel de tehnologie ar apărea înainte ca rețeaua să poată trece la criptografie rezistentă la atacuri cuantice?

Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.

Nu este vorba despre un scenariu în care blockchainul încetează brusc să producă blocuri sau cineva sparge funcția hash criptografică SHA-256. Principala amenințare în acest caz vizează semnăturile digitale.

Astăzi, numai deținătorul unei chei private poate semna în mod valid o tranzacție BTC, în timp ce rețeaua verifică semnătura folosind cheia publică. Algoritmul lui Shor permite, teoretic, unui computer cuantic suficient de puternic să derive o cheie privată din cheia publică corespunzătoare, permițând unui atacator să cheltuiască monedele altcuiva.

Prin urmare, Bitcoin ar putea continua să funcționeze chiar și după ce începe „atacul secolului”.

Minerii ar continua să producă blocuri, iar nodurile ar continua să valideze tranzacțiile, însă semnăturile digitale nu ar mai dovedi în mod fiabil deținerea anumitor monede. Problema s-ar extinde apoi mult dincolo de portofelele individuale: Bitcoin este deja deținut prin ETF-uri, rezerve corporative și alte produse financiare tradiționale.

Cum ar putea fi piratat Bitcoin?

Astăzi, ghicirea unei chei private cu ajutorul unui computer convențional este practic imposibilă. Această dificultate computațională stă la baza securității ECDSA și Schnorr, cele două scheme de semnătură digitală folosite în Bitcoin, ambele bazate pe criptografia cu curbe eliptice secp256k1.

Computerele cuantice schimbă această ecuație. Algoritmul lui Shor poate rezolva problema matematică aflată la baza acestei criptografii cu o viteză fundamental mai mare. Dacă un computer cuantic devine suficient de puternic, un atacator ar trebui doar să obțină o cheie publică, să derive cheia privată corespunzătoare și să semneze o tranzacție prin care transferă BTC-ul altcuiva.

Pentru rețea, o astfel de tranzacție ar părea validă. Blockchainul nu știe cine controla inițial cheia; verifică doar semnătura matematică.

Prin urmare, după un atac cuantic reușit, protocolul actual nu ar avea nicio modalitate de a distinge proprietarul legitim de un atacator.

Totuși, nu toate portofelele sunt la fel de vulnerabile. Potrivit Glassnode, până în mai 2026, cheile publice pentru aproximativ 6,04 milioane de BTC, adică 30,2% din oferta emisă, fuseseră expuse permanent. Propunerea BIP-361 indică o estimare mai mare, de peste 34%, însă metodologiile diferă, așa că cifrele nu ar trebui considerate direct comparabile.

Deosebit de vulnerabile sunt ieșirile P2PK mai vechi, care reprezintă înregistrări ale soldurilor ce pot fi cheltuite, și ieșirile Taproot P2TR, în care cheia publică este disponibilă direct în structura ieșirii. Sunt în pericol și monedele asociate unor adrese ale căror chei publice au fost expuse în tranzacții anterioare.

Un astfel de portofel ar putea fi atacat din timp, fără ca atacatorul să fie nevoit să acționeze în cele câteva minute dintre difuzarea unei tranzacții și confirmarea acesteia. Pentru ieșirile ale căror chei publice rămân ascunse în spatele unui hash, fereastra de atac se deschide doar când monedele sunt cheltuite. După publicarea tranzacției, atacatorul trebuie să derive cheia privată și să creeze o tranzacție concurentă înainte ca tranzacția inițială să fie confirmată.

Dezvoltatorii numesc aceste scenarii expunere de lungă durată și expunere de scurtă durată. În primul caz, cheia publică este cunoscută din timp, ceea ce îi oferă atacatorului mult mai mult timp. În al doilea, fereastra limitată sporește considerabil puterea de calcul necesară.

Cele mai vechi monede ridică o altă problemă. O parte semnificativă din BTC-ul atribuit lui Satoshi Nakamoto este deținută în ieșiri timpurii, cu chei publice deja expuse.

Dacă aceste monede încep să se miște pentru prima dată după decenii, odată cu apariția unui computer cuantic relevant din punct de vedere criptografic, piața nu ar ști imediat dacă proprietarul de drept s-a întors sau dacă cineva a derivat cheile private.

Primele ore: de la portofele la Wall Street

Blockchainul ar putea continua să producă blocuri. Criza nu ar începe cu oprirea rețelei, ci cu pierderea încrederii că o semnătură digitală aparține cu adevărat unui anumit utilizator.

Una dintre primele măsuri ale principalelor platforme de tranzacționare ar fi, cel mai probabil, restricționarea tranzacțiilor cu Bitcoin. Bursele cripto și custozii ar trebui să stabilească ce ieșiri au fost deja compromise, dacă rezervele pot fi transferate în siguranță și dacă difuzarea unei tranzacții ar expune monedele la riscuri suplimentare.

În același timp, deținătorii ar începe să transfere fondurile din adresele vulnerabile. Dacă milioane de utilizatori ar încerca să transfere BTC simultan, mempoolul s-ar putea aglomera puternic, ceea ce ar duce la o creștere bruscă a comisioanelor de tranzacție.

În prezența unui computer cuantic suficient de puternic, unele dintre aceste transferuri ar crea, la rândul lor, o scurtă fereastră de atac imediat după dezvăluirea cheii publice.

Pierderea încrederii în deținerea Bitcoin ar afecta rapid produsele financiare care păstrează activul în numele investitorilor. ETF-urile spot pe Bitcoin din SUA dețin aproximativ 1,5 milioane de BTC. Din punct de vedere juridic, unitățile acestor fonduri nu ar dispărea, însă activitatea lor depinde de capacitatea custozilor de a păstra și transfera în siguranță activul suport.

Un atac cuantic ar putea perturba crearea și răscumpărarea unităților ETF. Dacă un custode nu ar putea transfera în siguranță rezervele sau garanta controlul asupra acestora, mecanismul de arbitraj care leagă valoarea Bitcoin de prețurile ETF-urilor s-ar putea defecta.

Fondurile ar fi probabil nevoite să-și restricționeze operațiunile până când ar putea verifica securitatea activelor lor.

Companiile listate s-ar confrunta cu probleme similare. Strategy deține peste 848.000 BTC, ceea ce înseamnă că o scădere bruscă a prețului sau compromiterea unei părți din rezervele sale ar afecta mai mult decât bilanțul companiei.

Acțiunile ordinare, valorile mobiliare preferențiale, obligațiunile și alte instrumente prin care investitorii obțin expunere indirectă la Bitcoin ar fi, de asemenea, supuse presiunilor.

Derivatele ar continua, de asemenea, să existe. Un contract futures CME nu ar dispărea doar pentru că încrederea în semnăturile digitale s-ar fi prăbușit. Totuși, fiabilitatea prețului de referință al activului-suport ar fi pusă sub semnul întrebării dacă diferite platforme de tranzacționare ar începe să restricționeze tranzacțiile cu BTC.

Nici minarea nu s-ar opri neapărat. Un computer cuantic capabil să atace semnăturile digitale nu ar obține același avantaj împotriva SHA-256. Însă, dacă prețul Bitcoin s-ar prăbuși, unele echipamente de minare ar deveni neprofitabile, hashrate-ul ar scădea, iar economia minării ar pune presiune asupra securității rețelei.

Salvarea Bitcoin înseamnă să decidem soarta monedelor vechi

Există deja instrumente pentru pregătirea acestui scenariu. Experții NIST au standardizat scheme de semnături digitale post-cuantice, iar dezvoltatorii Bitcoin discută modalități de pregătire a protocolului pentru tranziția la o nouă criptografie.

De exemplu, BIP-360 propune o etapă intermediară: un nou tip de ieșire P2MR, fără calea de cheie Taproot vulnerabilă la atacuri cuantice. Acesta ar permite crearea unor ieșiri rezistente la atacurile bazate pe expunerea prelungită și ar pregăti infrastructura pentru posibila introducere a semnăturilor post-cuantice. Totuși, această abordare nu ar proteja, de una singură, împotriva recuperării rapide a cheii private după difuzarea unei tranzacții.

În plus, introducerea unui nou format de ieșire nu ar fi suficientă. Milioane de monede ar rămâne în ieșiri mai vechi, iar aici începe cea mai controversată problemă.

Proiectul BIP-361 propune o migrare în două etape. La aproximativ trei ani de la activare, fondurile din ieșirile legacy ar putea fi transferate doar către ieșiri post-cuantice. Doi ani mai târziu, regulile de cheltuire a monedelor rămase, protejate prin ECDSA și Schnorr, ar deveni semnificativ mai stricte.

Pentru unele portofele, autorii propun mecanisme speciale de recuperare, care le-ar permite proprietarilor legitimi să-și dovedească dreptul de proprietate fără a se baza pe semnăturile existente, vulnerabile.

Această abordare ar proteja rețeaua împotriva atacatorilor, dar ar crea o altă problemă. Dacă un proprietar nu ar reuși să migreze la timp, ar pierde accesul la informațiile de backup sau ar folosi un portofel prea vechi pentru a permite recuperarea, BTC-ul său ar putea fi practic înghețat de regulile protocolului.

Alternativa este și mai drastică: păstrarea neschimbată a regulilor și posibilitatea ca primul care obține un computer cuantic suficient de puternic să preia monedele vulnerabile. În cazul Bitcoin pierdut sau al ieșirilor timpurii ale lui Satoshi, rețeaua nu ar avea nicio modalitate automată de a stabili cine este proprietarul de drept și cine a derivat cheia decenii mai târziu.

Dezvoltatorii dezbat activ această alegere. Unii susțin introducerea din timp a funcțiilor rezistente la calculul cuantic, evitând în același timp înghețarea obligatorie a fondurilor. Alții susțin impunerea unui termen strict pentru migrare, argumentând că, odată ce apare un computer cuantic cu adevărat capabil, nu va mai exista timp pentru o actualizare ordonată.

Sunt analizate și propuneri de recuperare mai complexe.

În 2026, Project Eleven a demonstrat un prototip care folosește dovezi cu cunoștințe zero pentru a stabili dreptul de proprietate asupra unui portofel vechi, fără a se baza pe schema de semnături existentă. Abordarea este însă încă experimentală și nu rezolvă problema pentru toate adresele timpurii, în special pentru cele create înainte de apariția frazelor-seed moderne și a metodelor standardizate de recuperare din backup.

Prin urmare, un computer cuantic nu ar trebui neapărat să oprească Bitcoin. Un scenariu mult mai periculos ar fi ca blocurile să continue să fie produse, dar semnăturile digitale existente să nu mai poată garanta că monedele sunt cheltuite de proprietarii lor de drept.

Dacă tranziția la criptografia post-cuantică începe din timp, rețeaua va avea la dispoziție timpul necesar pentru o migrare treptată. Dacă primul furt major are loc înaintea tranziției, o problemă tehnică va deveni instantaneu una financiară și politică: Bitcoin va trebui să decidă nu doar cum să protejeze tranzacțiile noi, ci și cine are dreptul la milioane de BTC vechi.

Acest material poate conține opinii ale unor terți, niciuna dintre datele și informațiile de pe această pagină web nu constituie sfaturi de investiții conform Declinării noastre de responsabilitate. Deși respectăm o Integritate Editorială strictă, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri.