Criza din Hormuz ar putea remodela piețele petroliere globale

Criza din Hormuz ar putea remodela piețele petroliere globale
AIE avertizează că criza din Hormuz ar putea remodela piața petrolului

​Criza din Strâmtoarea Hormuz a provocat cel mai mare șoc de aprovizionare cu energie din istorie, a declarat Agenția Internațională pentru Energie. Perturbările prelungite ale transportului maritim ar putea remodela comerțul mondial cu petrol, reduce cererea și schimba perspectivele prețurilor mult după încheierea conflictului.

Repere

  • Perturbările din Hormuz au eliminat 2,8 miliarde de barili de petrol din oferta globală.
  • AIE se așteaptă ca cererea de petrol să scadă cu 2,7 milioane de barili pe zi în 2026.
  • Reluarea aprovizionării ar putea împinge prețurile petrolului în jos după criză.

Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.

Potrivit World Energy Outlook 2026 al AIE, perturbările din Golf au redus oferta mondială de petrol cu 2,8 miliarde de barili până la sfârșitul lunii octombrie. În vârful crizei, producția mondială de petrol a scăzut cu 16 milioane de barili pe zi, în timp ce oferta de gaze naturale s-a redus cu 320 milioane de metri cubi pe zi. Rezervele de urgență și rutele alternative de export au limitat inițial pagubele, însă consumatorii suportă tot mai mult costurile.

Perturbările din Hormuz amenință comerțul petrolier consacrat

Criza a scos la iveală vulnerabilitatea unui coridor maritim prin care tranzitau aproximativ 20 milioane de barili de petrol pe zi înainte de conflict. Întreruperile aprovizionării au afectat în special importatorii asiatici, care primeau anterior cea mai mare parte a țițeiului și gazului natural lichefiat transportate prin strâmtoare. Piețele motorinei și combustibilului de aviație au fost supuse unor presiuni suplimentare, deoarece rafinăriile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării cu materii prime.

AIE estimează că consumul mondial de petrol va scădea cu aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi în 2026, marcând primul declin anual din 2020. Guvernele răspund prin explorarea unor conducte alternative, extinderea stocurilor strategice și căutarea unor furnizori din afara Golfului. Aceste măsuri ar putea reduce dependența viitoare de Hormuz, deși înlocuirea capacității de export a regiunii rămâne dificilă.

Cererea și prețurile petrolului se confruntă cu scenarii divergente

În Scenariul politicilor declarate al agenției, cererea mondială de petrol se stabilizează în jurul valorii de 103 milioane de barili pe zi în jurul anului 2030, înainte de a scădea treptat. Un răspuns mai ferm la riscurile privind securitatea energetică ar accelera electrificarea și ar reduce și mai mult consumul de petrol. Într-un scenariu extrem, cu amenințări persistente la adresa transportului maritim, fluxurile de petrol prin Hormuz ar putea scădea sub 2 milioane de barili pe zi până în 2035.

Perspectivele indică, de asemenea, condițiile în care prețurile petrolului ar putea scădea substanțial după diminuarea conflictului. Reluarea exporturilor din Golf, producția suplimentară din Americi și creșterea mai lentă a consumului ar putea genera un excedent de ofertă, mutând puterea de negociere de partea cumpărătorilor. Momentul rămâne însă incert, iar instabilitatea prelungită ar putea continua să susțină prețurile la niveluri ridicate.

Securitatea energetică ar putea determina următorul ciclu al petrolului

AIE estimează că aproximativ 7 milioane de barili pe zi din capacitatea suplimentară a conductelor sunt în curs de analiză sau dezvoltare pentru a ocoli Hormuzul, ceea ce ar necesita investiții de circa 40 de miliarde de dolari. În scenariul său cu impact redus asupra Hormuzului, rutele alternative, producția suplimentară și reducerea consumului ar putea diminua dependența de strâmtoare la aproximativ 8,5 milioane de barili pe zi până în 2030. Cu toate acestea, Orientul Mijlociu ar rămâne cea mai mare regiune exportatoare de petrol din lume.

Consecințele pe termen lung depășesc infrastructura de transport maritim. Țările care caută să se protejeze de viitoare perturbări ale aprovizionării investesc în producția internă de energie, electricitate din surse regenerabile și transport mai eficient. Aceste decizii ar putea reduce cererea de petrol chiar și după reluarea comerțului normal, intensificând concurența dintre exportatori. Pentru piețele energetice, incertitudinea centrală nu mai este doar când se va redeschide complet Hormuzul, ci cât din volumul comercial de odinioară va reveni.

Anterior, am relatat că tensiunile dintre SUA și Iran se intensifică după atacurile aeriene din apropierea Strâmtorii Hormuz.

Acest material poate conține opinii ale unor terți, niciuna dintre datele și informațiile de pe această pagină web nu constituie sfaturi de investiții conform Declinării noastre de responsabilitate. Deși respectăm o Integritate Editorială strictă, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri.