Inflația din zona euro atinge 3,3% înaintea deciziei BCE privind dobânda

Traders Union
Toate știrile
Date economice
Inflația din zona euro crește

Toate știrile

Știri de Top

Alegerile editorilor

Acțiuni

Criptomonede

Economie

Valute

Mărfuri

Afaceri și Prosperitate

Știri de la liderii din industrie

Ivan Andriyenko

01.09.2026

Inflația din zona euro atinge 3,3% înaintea deciziei BCE privind dobânda — Inflația din zona euro atinge 3,3%, pe fondul creșterii puternice a costurilor energiei

Inflația din zona euro a depășit 3% în august, pe măsură ce o nouă creștere a costurilor energiei a împins ritmul de creștere a prețurilor de consum la cel mai rapid nivel din aproape doi ani. Accelerarea consolidează argumentele pentru o nouă majorare a dobânzii de către Banca Centrală Europeană, sporind presiunea costurilor de împrumut asupra gospodăriilor și companiilor care se confruntă deja cu scumpirea energiei.

Repere

Inflația din zona euro a crescut la 3,3% în august.
Inflația energiei a accelerat puternic, la 14,3%.
Inflația de bază a scăzut ușor, la 2,4%.
Piețele anticipează o nouă majorare a dobânzii BCE.

Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.

Inflația anuală a crescut la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, atingând cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, potrivit estimării preliminare a Eurostat. Prețurile energiei au fost principalul factor determinant, crescând cu 14,3% față de anul anterior, comparativ cu 10,3% în iulie, a relatat CNBC.

Energia împinge inflația generală în sus

Cele mai recente date evidențiază expunerea Europei la o nouă perturbare a piețelor globale de energie. Conflictul care implică Iranul și restricțiile privind transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz au dus la creșterea prețurilor țițeiului și ale produselor rafinate, în timp ce perturbările de pe piețele gazelor naturale au adăugat presiuni mai aproape de casă.

Celelalte componente ale inflației au rămas considerabil mai scăzute. Inflația serviciilor a încetinit la 3,0%, de la 3,3%, în timp ce inflația bunurilor industriale non-energetice a accelerat modest, la 1,2%, de la 0,9%. Inflația alimentelor, alcoolului și tutunului s-a menținut la 1,2%.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului, a scăzut la 2,4%, de la 2,5%. Această divergență îi pune pe decidenți în fața unui șoc inflaționist concentrat în mare parte pe energie, și nu a unei accelerări generalizate la nivelul economiei.

Piețele anticipează o nouă majorare a dobânzii BCE

Investitorii și-au consolidat așteptările că BCE va înăspri politica monetară la reuniunea din 10 septembrie. Cotațiile de pe piață indicau o probabilitate de 98,9% pentru o majorare cu 25 de puncte de bază, ceea ce ar duce rata de politică monetară relevantă la 2,5%, potrivit datelor LSEG.

BCE și-a majorat deja rata-cheie la 2,25% în iunie, prima majorare din 2023, în timp ce decidenții au reacționat la presiunile inflaționiste intensificate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Întrebarea centrală este dacă prețurile mai ridicate ale energiei vor rămâne temporare sau vor începe să se transmită în salarii, servicii și decizii mai ample de stabilire a prețurilor. Scăderea inflației de bază oferă un anumit grad de reasigurare, însă inflația generală, care se îndepărtează și mai mult de ținta de 2% a BCE, sporește riscul unor presiuni persistente asupra prețurilor.

Dobânzile mai ridicate accentuează compromisul economic

O nouă majorare a dobânzii ar face lupta împotriva inflației mai costisitoare pentru economia în ansamblu. Costurile mai mari ale împrumuturilor pot slăbi cererea de locuințe, pot crește cheltuielile pentru serviciul datoriei și pot face investițiile noi mai puțin atractive, în special pentru companiile mici dependente de finanțarea externă.

Cu inflația la 3,3% și prețurile energiei în creștere cu 14,3%, BCE are un spațiu limitat pentru a ignora cel mai recent șoc. Totuși, înăsprirea politicii monetare ca reacție la o creștere determinată de energie riscă, de asemenea, să slăbească ritmul de creștere economică fără a aborda direct perturbarea ofertei responsabilă pentru o mare parte din presiunea asupra prețurilor.

Anterior, am relatat că randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la maximele ultimilor 30 de ani, pe măsură ce așteptările privind dobânzile au crescut.

Acest material poate conține opinii ale unor terți, niciuna dintre datele și informațiile de pe această pagină web nu constituie sfaturi de investiții conform Declinării noastre de responsabilitate. Deși respectăm o Integritate Editorială strictă, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri.

Ți-a plăcut articolul?