Tweetul a fost șters de autor.
Dar noi am salvat totul 🙂.
Guvernele caută din ce în ce mai mult modalități de a genera venituri din criptomonede. În Europa, noi taxe pe activele cripto sunt acum discutate ca parte a viitorului buget al UE, în timp ce în SUA legiuitorii propun modernizarea regulilor fiscale depășite pentru activele digitale. În acest context, reglementarea cripto devine tot mai strâns legată de fiscalitate.
Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.
În Europa, taxele pe criptomonede sunt discutate ca parte a unei idei mai ample: găsirea unor noi surse de venit pentru bugetul UE pentru perioada 2028-2034. Potrivit Euronews, Comisia Europeană estimează că noile taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online și active cripto ar putea aduce aproape 11 miliarde de euro anual.
Pentru piața cripto, sunt luate în calcul două opțiuni. Prima este o taxă pe volumul total al tranzacțiilor cripto. Potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Europene, o taxă de 0,1% pe valoarea tranzacțiilor ar putea aduce între 3 și 4 miliarde de euro anual. De exemplu, dacă un utilizator sau o companie efectuează o tranzacție cripto de 10.000 de euro, această taxă ar fi de 10 euro.
A doua opțiune este o taxă pe câștigurile de capital din activele cripto. În acest caz, taxa nu s-ar aplica fiecărei tranzacții, ci doar profitului. De exemplu, dacă un investitor a cumpărat criptomonedă cu 1.000 de euro și a vândut-o cu 1.500 de euro, baza impozabilă ar fi de 500 de euro. Comisia Europeană estimează veniturile potențiale din această abordare mai conservator — între 1 și 2,4 miliarde de euro pe an.
Deocamdată, aceasta nu este o taxă finalizată, ci una dintre opțiunile discutate în cadrul negocierilor pentru viitorul buget al UE. Chiar Comisia Europeană recunoaște că estimările rămân incerte. Motivele sunt volatilitatea ridicată a pieței cripto și dificultatea de a determina cărei țări îi aparține un anumit utilizator sau o anumită tranzacție.
SUA discută o abordare diferită privind taxele pe criptomonede. Legea americană PARITY pare mai degrabă o încercare de a actualiza regulile fiscale care nu țin pasul cu dezvoltarea pieței.
Proiectul de lege a fost deja introdus în Camera Reprezentanților din SUA. Numele complet este Digital Asset Protection, Accountability, Regulation, Innovation, Taxation and Yields Act. Autorii inițiativei consideră că regulile actuale sunt depășite și creează incertitudine pentru investitori, companii și autorități de reglementare.
Legea PARITY abordează mai multe probleme controversate simultan. De exemplu, propune un regim separat pentru stablecoins indexați la dolar, astfel încât acești „dolari digitali” să poată fi folosiți mai asemănător cu numerarul, fără consecințe fiscale complexe pentru fiecare tranzacție mică.
Un alt aspect vizează minerii și stakerii. Proiectul de lege își propune să rezolve problema așa-numitului venit fantomă, unde o persoană poate avea obligații fiscale înainte de a vinde efectiv activul și de a încasa banii. Documentul clarifică, de asemenea, regulile pentru împrumuturile cripto, donațiile caritabile în active digitale și traderii profesioniști.
Proiectul de lege abordează separat și tranzacțiile cripto mici. Departamentul Trezoreriei SUA și IRS sunt solicitate să analizeze posibilitatea introducerii unei scutiri de tip de minimis — adică o posibilă scutire fiscală pentru tranzacțiile mici. Agențiile ar trebui să evalueze povara asupra contribuabililor și să analizeze separat câte tranzacții de până la 200 de dolari intră în prezent sub raportarea IRS.
Noile inițiative nu au apărut din senin. În SUA, criptomonedele sunt deja impozitate: IRS tratează activele digitale ca proprietate, nu ca monedă. Prin urmare, vânzarea, schimbul sau utilizarea criptomonedelor poate genera un eveniment impozabil dacă o persoană obține profit.
De exemplu, dacă un investitor a cumpărat bitcoin cu 10.000 de dolari și l-a vândut cu 15.000 de dolari, diferența de 5.000 de dolari este de obicei considerată câștig de capital. Dacă o persoană a primit criptomonedă din mining, staking sau ca plată pentru muncă, acel venit poate fi impozitat ca venit obișnuit. Drept urmare, chiar și tranzacțiile mici pot genera cerințe de raportare complicate pentru utilizatori.
În prezent, nu există o taxă unică pe cripto în Europa. MiCA stabilește reguli comune pentru companiile cripto, stablecoins și furnizorii de servicii, dar nu introduce un regim fiscal comun pentru toate țările UE. Astfel, taxarea activelor cripto rămâne la nivelul fiecărui stat membru.
În practică, asta înseamnă că regulile pot diferi semnificativ. Într-o țară, profitul din vânzarea criptomonedelor poate fi impozitat ca și câștig de capital; în alta, ca venit din investiții sau din afaceri. Ratele, scutirile, perioadele de deținere și abordările privind veniturile din staking sau mining pot, de asemenea, să varieze.
Abordările Europei și SUA diferă nu doar în detalii, ci și în logica generală. În UE, taxele pe cripto sunt discutate ca o posibilă sursă de venit pentru bugetul comun. În SUA, accentul este altul: Legea PARITY nu introduce atât o nouă taxă, cât încearcă să facă regulile existente mai clare pentru utilizatori, investitori și companii.
În același timp, în ambele cazuri, taxele nu există separat de reglementarea mai largă a cripto. În Europa, noile taxe ar putea funcționa peste cadrul MiCA deja activ. Acesta nu introduce o taxă unică pe cripto pentru întreaga UE, dar creează o infrastructură de piață mai clară, pe care deciziile fiscale pot fi ulterior suprapuse.
În SUA, alte proiecte de lege discutate în paralel cu Legea PARITY ar putea juca un rol similar. De exemplu, Legea CLARITY își propune să delimiteze mai clar atribuțiile SEC și CFTC și să stabilească ce active digitale sunt mai apropiate de titluri de valoare și care de mărfuri. Dacă astfel de reguli sunt adoptate, regulile fiscale vor fi mai ușor de aplicat în practică: atât guvernul, cât și participanții la piață vor înțelege mai bine ce anume este reglementat, cine este responsabil și ce tranzacții intră sub obligația de raportare.
Astfel, diferența dintre UE și SUA arată astfel: Europa construiește mai întâi o piață comună pentru serviciile cripto și apoi discută noi surse de venit bugetar, în timp ce SUA încearcă să acopere mai multe lacune simultan — în reglementare, clasificarea activelor și raportarea fiscală. În ambele cazuri, industria cripto iese treptat din zona gri: mai întâi prin reglementare, apoi prin mecanisme fiscale mai clare.