Petrolul american rămâne sensibil la știrile din Orientul Mijlociu

Petrolul american rămâne sensibil la știrile din Orientul Mijlociu
Țiței din S.U.A.

țițeiul american continuă să se tranzacționeze sub influența evoluțiilor din Orientul Mijlociu, piața fiind încă centrată pe Iran și Strâmtoarea Ormuz, care au devenit punctul central al dinamicii prețurilor la nivel mondial.

Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.

Aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar principalele rute de transport maritim din Golful Persic trec prin acest coridor. Orice amenințare de închidere sau de perturbare a traficului naval declanșează imediat o creștere bruscă a prețurilor, în timp ce știrile privind încetarea focului, negocierile sau o dezescaladare parțială duc de obicei la o corecție rapidă. În consecință, piața seamănă mai puțin cu o piață orientată spre tendințe și mai mult cu un mediu reactiv, orientat spre știri, în care sentimentul este determinat mai degrabă de titlurile proaspete decât de elementele fundamentale pure.

O "primă de război" încorporată încă persistă în prețurile petrolului. Chiar și în absența operațiunilor de luptă la scară largă, investitorii evaluează riscul de întrerupere a aprovizionării, iar aceste prime persistă de obicei atât timp cât conflictul este perceput ca nerezolvat. Acesta este motivul pentru care țițeiul se menține la niveluri relativ ridicate, aproape de zona de 90 de dolari pe baril, dar nu a intrat într-o tendință ascendentă susținută, direcțională. În schimb, prețurile cresc și se retrag în mod repetat într-un interval larg, în loc să treacă cu calm de nivelurile cheie.

În același timp, o parte a riscului s-a mutat din domeniul pur psihologic în domeniul fizic. Exporturile iraniene sunt limitate, logistica din regiune rămâne instabilă, iar incidente precum sechestrarea navelor sau ciocnirile din apropierea strâmtorii blochează periodic accesul la anumite volume de țiței. Aceasta nu mai este doar "teama" comercianților; ea reflectă întreruperi reale ale aprovizionării, în care o parte din petrol pur și simplu nu ajunge pe piață, susținând un deficit subiacent pe termen scurt.

În ansamblu, mai multe forțe sunt acum în joc: riscul unor întreruperi tangibile ale aprovizionării, prima geopolitică persistentă, presiunea asupra cererii din cauza costurilor ridicate ale energiei și un flux continuu de știri despre negocieri, greve și escaladări locale. Rezultatul net este o piață care pare extrem de sensibilă la titluri și predispusă la mișcări bruște și impulsive într-un interval larg de tranzacționare, mai degrabă decât la o tendință lină, fundamentală. Ideea de bază este că, în prezent, petrolul este determinat mai mult de geopolitică și de percepția riscului decât de interacțiunea clasică a cererii și ofertei determinate de ciclul economic.

Dezamăgirea de pe piața petrolului cu privire la lipsa de progrese în negocierile dintre SUA și Iran s-a manifestat deja printr-o creștere a prețurilor, împingând țițeiul american să testeze rezistența din jurul valorii de 91,50 dolari pe baril. Cu toate acestea, după ce Donald Trump a prelungit suspendarea ostilităților, prețurile au revenit la suportul de lângă 87,00 dolari pe baril. Volatilitatea ridicată este probabil să persiste pe termen scurt. Dacă rezistența de la 91,50 este depășită, următoarea țintă apare în jurul valorii de 95,00 dolari pe baril, în timp ce o depășire a zonei de suport 87,00 ar deschide calea spre zona 85,50-85,00 dolari pe baril.

Acest material poate conține opinii ale unor terți, niciuna dintre datele și informațiile de pe această pagină web nu constituie sfaturi de investiții conform Declinării noastre de responsabilitate. Deși respectăm o Integritate Editorială strictă, această postare poate conține referințe la produse de la partenerii noștri.