Washingtonul intensifică presiunea asupra Cubei, acuzându-l de omor pe Raul Castro
Departamentul de Justiție al SUA a făcut publică miercuri o acuzație împotriva fostului președinte cubanez Raul Castro. Acesta a fost acuzat de omor în legătură cu un incident din 1996, când forțele militare cubaneze au doborât două avioane.
Acest articol a fost tradus din original. Citiți versiunea originală a corespondentului nostru aici.
Potrivit CNBC, decizia a fost luată pe 20 mai — o dată simbolic importantă, recunoscută ca ziua oficială a Republicii Cuba. Măsura a marcat una dintre cele mai puternice escaladări ale tensiunilor dintre Washington și Havana din ultimii ani.
Directorul FBI, Kash Patel, a numit punerea sub acuzare a lui Castro și a altor cinci persoane „un pas major spre responsabilizare”. Măsura a devenit parte a unei strategii mai ample a președintelui Donald Trump, care vizează schimbarea regimului din Cuba. Aceasta a inclus deja sancțiuni economice mai dure și eforturi, încă din ianuarie, de a impune o blocadă petrolieră asupra insulei.
Presiunea a agravat criza economică și a pus Cuba în fața a ceea ce ar putea fi cea mai serioasă încercare de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Ministrul cubanez al energiei, Vicente de la O Levy, a declarat săptămâna trecută că insula a rămas fără petrol și motorină, descriind situația drept „extrem de tensionată”.
Pe acest fundal, unii oficiali cubanezi au avertizat în ultimele săptămâni cu privire la riscul unei posibile intervenții militare americane.
Situația este complicată suplimentar de relatări din presă potrivit cărora Cuba ar construi un arsenal de drone militare din Rusia și Iran, care ar putea fi folosite împotriva țintelor americane. În același timp, potrivit presei, administrația Trump desfășoară zboruri de recunoaștere în largul coastelor Cubei — un tipar care amintește de scenariile ce au precedat operațiunile militare americane din Venezuela și Iran.
Antoni Kapcia, profesor de istorie latino-americană la Universitatea din Nottingham, spune că se îndoiește că Washingtonul ia în serios o acțiune militară directă împotriva Cubei. Potrivit lui, statul cubanez, în schimb, a tratat întotdeauna cu seriozitate amenințarea militară din partea SUA și s-a pregătit pentru un astfel de scenariu.
Kapcia a menționat că Pentagonul a presupus de mult timp că o operațiune militară împotriva Cubei ar putea duce la pierderi inacceptabil de mari în rândul soldaților americani. În opinia sa, acest lucru explică inconsistența politicii SUA: de la negocieri pe canale neoficiale la amenințări cu acțiuni imediate.
Expertul a adăugat că, deocamdată, Trump mizează deschis pe strangularea economică a sistemului cubanez. O astfel de abordare este mai ieftină decât războiul și deja face viața și mai dificilă pentru cubanezii de rând.
Ce urmează pentru Cuba
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a respins miercuri acuzația împotriva lui Raul Castro. Pe rețelele sociale, el a numit-o o manevră politică fără bază legală și a spus că Washingtonul folosește astfel de pași pentru a justifica o posibilă agresiune militară împotriva Cubei.
Trump a vorbit anterior despre posibilitatea unei „preluări prietenoase” a Cubei și a spus că Casa Albă și-ar putea îndrepta atenția spre Havana după războiul cu Iranul. El a mai susținut că poate face orice dorește cu Cuba și a sugerat că ar avea „onoarea” de a „lua Cuba”.
Robert Munks, șeful departamentului de cercetare pentru Americi la Verisk Maplecroft, consideră că intențiile exacte ale administrației Trump rămân neclare. Totuși, potrivit lui, poziția actuală a Washingtonului indică mai puțin spre o intervenție directă imediată și mai mult spre o încercare de a lăsa presiunea să-și facă efectul.
Principalul risc existențial pentru Cuba, spune Munks, nu este intervenția externă, ci dacă statul poate „să țină luminile aprinse suficient de mult” pentru a menține controlul.
El a menționat că forțele de securitate probabil vor reuși să țină sub control tulburările pe termen scurt. Dar noi pene de curent ar putea adânci lipsa de alimente și apă, creând riscul unei instabilități grave.
Munks a adăugat că agravarea crizei umanitare rămâne un factor imprevizibil care ar putea forța ambele părți să improvizeze. El se așteaptă la mai mult ajutor din partea unor țări din regiune, precum Mexic și Uruguay, dar a subliniat că blocada SUA va continua să influențeze viața de zi cu zi a cubanezilor de rând.
Consecințele conflictului cubanez
Situația din Cuba este puțin probabil să schimbe direct imaginea piețelor globale, dar ar putea crește nervozitatea investitorilor privind riscurile geopolitice. Dacă presiunea SUA continuă să crească, piețele vor urmări în primul rând posibilele întreruperi ale aprovizionării cu combustibil, o criză a migrației, sancțiuni mai dure și reacția țărilor din regiune. Cele mai sensibile zone ar putea fi piața petrolului, activele emergente din America Latină și companiile legate de logistică, turism și comerț regional.
Pentru investitori, Cuba contează mai puțin ca forță economică independentă și mai mult ca potențială sursă de instabilitate lângă granițele SUA. Orice semn de escaladare militară sau criză umanitară ar putea susține cererea pentru active de refugiu, ar crește prudența pe piețe și ar adăuga o primă de risc activelor latino-americane. Deocamdată, însă, scenariul de bază nu pare a fi o operațiune militară imediată, ci mai degrabă continuarea presiunii economice care va agrava treptat situația internă și va menține Cuba printre riscurile geopolitice ale regiunii.
Reamintim că Departamentul de Stat al SUA a extins recent sancțiunile împotriva Cubei.
- Forex
- Crypto
-
1
TU score: 9.4/1082% din conturile de retail CFD pierd bani. -
2
TU score: 9.2/10Capitalul dumneavoastră poate fi în pericol. -
3
TU score: 9.1/10Capitalul dumneavoastră poate fi în pericol. -
4
TU score: 8.9/10Capitalul dvs este supus riscului. -
5
TU score: 8.7/10Capitalul dumneavoastră poate fi în pericol.